STYX

Din cupe de plictis mi-adun minute
nu pot să dorm pe degete de piatră
grăiri adânci din cuburi lacrimi mor spre cer
Mă las prădat pe spate corbului din tine
fulgere brune scări treptat destramă lângă templu
cu amor din sticla se îmbată albastru ram uscat
O noapte dulce!…
goleşte-mă necuprins şi mângâie-mă suicidal
ca pe pruncii de roze
zguduie încăperea grasă şi lasă-mi priviri largi
în ochii de var.
Femeile se încruntă ca foile din ţigări sugrumate
între degete închide-mi cărţile
să adorm grăbit cu ei.

Lasă un comentariu

Niciun comentariu până acum.

Comments RSS TrackBack Identifier URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s