FANTEZII STIMULATE

Ploaia plânge printre perne
paşii presăraţi pe frunte.
Copil abandonic ascunde
cuburi de lut cu inimi arse –
blocuri ce mestecă frunze de cânepă.
Oglindă tu, un eu în sticlă
scapă vreascul roşu de fum
şi-nmoaie buzele în cute ovale
scară să suie spre straturi străine.

Lasă un comentariu

Niciun comentariu până acum.

Comments RSS TrackBack Identifier URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s